decor decor decor

design Cicero Fârtat
© 2006-2015 UDTR; toate drepturile rezervate

decor stema Romaniei

START

STATUTUL
UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA

  1. NUME, SCOP, COMPUNERE, SEDIU, EMBLEMĂ
  2. OBIECTIVUL ACŢIUNII
    MIJLOACE DE ACŢIUNE
  3. MEMBRII UNIUNII
  4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
    1. Dispoziţii generale
    2. ORGANELE DE CONDUCERE ALE FILIALELOR TERITORIALE
      1. Adunarea generală
      2. Comitetul de conducere al filialei
    3. ORGANELE DE CONDUCERE ALE FILIALELOR JUDEŢENE
    4. ORGANELE DE CONDUCERE ALE UNIUNII
      1. Conferinţa
      2. Consiliul Naţional
      3. Comitetul Director
      4. Atribuţiile Biroului Executiv
    5. Reprezentanţii UDTR în Parlamentul României
    6. ORGANELE DE CONTROL
  5. MIJLOACE MATERIALE ŞI FINANCIARE
  6. DISPOZIŢIILE FINALE

Clauze de interpretare:

În scopul interpretării unitare a prezentului STATUT, cuvintele:

  1. „Uniunea” sau inițialele „UDTR” înseamnă „Uniunea Democrată Turcă din România”
  2. „Comunitate” se referă la o comunitate turcă dintr-o localitate (municipiu, oraş, comună sau sat) de pe teritoriul României.

CAPITOLUL I
NUME, SCOP, COMPUNERE, SEDIU, EMBLEMĂ

Articolul 1
  1. Numele Uniunii este „UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA”, a fost fondată la Constanța în ziua de 1 februarie 1990 şi a dobândit irevocabil personalitate juridică la data de 21 decembrie 1993 prin efectele Deciziei civile nr. 280 a Curții de Apel, Secția a IV-a Civilă.
  2. Durata Uniunii Democrate Turce din România: Durata este nelimitată.
  3. Emblema Uniunii este un glob pe care se află simbolul lumii turcice încadrat de două ramuri de măslin, ca simbol al păcii. La baza globului se află tricolorul românesc ce reprezintă sprijinul pe care statul român şi România îl acordă etnicilor turci, cetățeni români, pentru păstrarea identității etno-lingvistice, culturale şi religioase.
Articolul 2
  1. Uniunea Democrată Turcă din România este organizația cetățenilor români aparținând minorității turce din țară.
  2. Ea este o organizație neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ (sau patrimonial) care are ca scop esențial apărarea dreptului la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice şi religioase a membrilor săi prin:
    1. exercitarea tuturor drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului prevăzute de Constituție;
    2. protecția identității etnice, cu deosebire limba, cultura, tradițiile şi valorile materiale proprii şi religia;
    3. cultivarea şi dezvoltarea relațiilor tradiționale de prietenie româno-turce;
    4. ocrotirea aşezămintelor şi a lăcaşurilor de cult proprii sau care o reprezintă;
    5. întreținerea vestigiilor şi a monumentelor istorice care îi oglindesc trecutul;
    6. exprimarea credinței religioase;
    7. crearea unui sistem de protecție socială a membrilor săi şi dezvoltarea unor programe de asistență socială corespunzătoare;
    8. alte modalități adecvate.
Articolul 3
  1. Uniunea Democrată Turcă din România este compusă din următoarele categorii de filiale constituite în municipii, oraşe, comune, sate:
    1. filiale fără personalitate juridică;
    2. filiale cu personalitate juridică;
  2. Filialele cu personalitate juridică pot face parte din Uniune numai dacă:
    1. au caracter apolitic;
    2. obiectul de activitate şi scopurile lor concordă cu cele prevăzute în acest statut;
    3. statutele lor cuprind o prevedere din care rezultă în mod expres că se afiliază Uniunii Democrate Turce din România, recunosc Statutul acesteia şi se angajează să aplice, în mod necondiționat prevederile lui, precum şi hotărârile organelor de conducere ale ei.
  3. Primirea de noi filiale turce în Uniune se face cu aprobarea Consiliului de Conducere al acesteia.
Articolul 4

Sediul central al Uniunii Democrate Turce din România este în Constanța.

Articolul 5

Emblema Uniunii Democrate Turce din România este prevăzută în anexa 1 şi se va aplica pe ştampile, înscripții, titluri etc de orice fel.


CAPITOLUL II
OBIECTIVUL ACȚIUNII

MIJLOACE DE ACȚIUNE

Articolul 6

Obiectivele activității Uniunii Democrate Turce din România le constituie păstrarea şi exprimarea identității etnice, lingvistice, culturale şi religioase, precum şi a tradițiilor cetățenilor români de naționalitate turcă, în conformitate cu principiile de egalitate şi nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni, consacrate de Constituția României şi legile în vigoare precum şi cu convențiile şi tratatele internaționale la care România este parte.

Articolul 7

În vederea realizării scopului şi obiectivelor sale, Uniunea Democrată Turcă din România va acționa în următoarele direcții principale:

  1. păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea tradițiilor şi valorilor materiale şi spirituale proprii minorității turce;
  2. întărirea activității organelor de conducere ale Uniunii şi filialelor ei, precum şi apărarea fermă a intereselor legitime ale acestora;
  3. organizarea în mod sistematic a învățării limbii turce şi exercitarea drepturilor ca persoanele aparținând minorității turce să poată fi instruite în limba maternă;
  4. redobândirea tuturor bunurilor care au aparținut comunității turce din România (moschei, şcoli şi imobile cu alte destinații, precum şi a altor bunuri aparținătoare minorității naționale);
  5. cultivarea în acțiunile sale a relațiilor tradiționale de prietenie între România şi Turcia;
  6. promovarea şi amplificarea relațiilor de colaborare cu autoritățile publice ale Turciei, cu organizațiile neguvernamentale, apolitice din interiorul şi din diaspora turcă, inclusiv cu organizațiile legal constituite ale minorității româneşti din Turcia;
  7. dezvoltarea de relații de colaborare cu autoritățile publice din România, precum şi cu celelalte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale.
  8. dezvoltarea de relații de colaborare cu autoritățile publice din România, precum şi cu celelalte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale;
  9. Stabilirea și promovarea legăturilor culturale științifice, sportive și de altă natură, cu organizațiile similare din țară și străinătate, cu comunitățile și populațiile de limbă turcică sau de religie islamică.
  10. eliberarea de atestate pentru activități specifice comunității turce (studierea limbii turce, folclor tradițional turcesc, bucătărie și patiserie turcă, lucrări de artizanat, realizare covoare turcești etc.)
  11. luarea oricăror alte măsuri conforme cu legea, menite să conducă la realizarea scopului şi obiectivului activității Uniunii.
Articolul 8

Mijloacele principale de acțiune ale Uniunii şi filialelor ei sunt următoarele:

Sunt în conformitate cu cerințele din „Legea privind finanțarea activității partidelor politice şi a campaniilor electorale”, nr. 334/2006, adoptată de Parlamentul României şi promulgată de preşedintele României, publicată în M. O., partea I, nr. 632/21.07.2006; Art. 48 din lege „se aplică în mod corespunzător şi organizațiilor catățenilor aparținând minorităților naționale care sunt asimilate partidelor politice”.

  1. inițierea, organizarea şi efectuarea unor studii privind originea, aşezarea şi răspândirea etnicilor turci din România, evoluția culturii materiale şi spirituale a acestora, particularitățile vieții, obiceiurile şi tradițiile lor, legăturile istorice, culturale, economice, ştiințifice cu poporul român.
  2. identificarea, cunoaşterea şi relevarea izvoarelor documentare, monumentelor, operelor de artă, vestigiilor arheologice aparținând civilizației turceşti din România, organizarea de acțiuni destinate restaurării, conservării şi punerii în valoare a lor;
  3. elaborarea şi derularea unor programe de conferințe, mese rotunde, simpozioane, gale de filme, seri de muzică, expoziții de artă, festivaluri ale poeziei, teatrului, cântecului şi dansului turcesc;
  4. organizarea de cluburi, dotarea lor cu aparatură şi materiale adecvate, organizarea de activități cultural-educative, sportive, turistice şa. în cadrul activităților de club, înființarea unor Centre Culturale Regionale cu sediul la Constanța, Bucureşti sau orice altă localitate reprezentativă pentru cultura turcă care prin activitățile desfăşurate să contribuie la lărgirea orizontului cultural al etnicilor turci din România;
  5. editarea de ziare, reviste „Hakses”, posturi de radio sau televiziune, publicații, cărți, în care să se reflecte istoria, tradiția şi activitatea comunităților turceşti şi România şi reprezentarea adecvată a minorității turceşti în spațiile acordate de mass-media publică. În acest scop se înființează o tipografie a Uniunii pentru editarea / traducerea / transferul de lucrări şi studii privitoare la cultura şi civilizația turcă şi islamică;
  6. organizarea învățării limbii turce în cadrul comunităților din municipii, oraşe, comune şi sate, urmărirea modului de desfăşurare a procesului învățării limbii turce, a istoriei şi tradiției minorității turce din instituțiile de învățământ;
  7. studierea situației sociale a turcilor din România şi desfăşurarea unor programe de asistență socială adecvate;
  8. realizarea de venituri, altele decât cele specifice societăților comerciale cum ar fi:
    1. editarea, realizarea şi difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură proprie organizației;
    2. organizarea de întruniri şi seminarii cu tematică cultural educativă şi socio-economică;
    3. acțiuni culturale, sportive şi distractive;
    4. servicii interne;
    5. închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu pentru conferințe sau acțiuni social-culturale şi pentru organizarea birourilor parlamentare;
    6. înstrăinarea terenurilor şi clădirilor din patrimoniu, dar numai după cel puțin 10 ani de la înregistrarea în patrimoniu, cu excepția organizațiilor aflate în curs de dizolvare; termenul de 10 ani nu se aplică în situația bunurilor imobiliare moştenite;
    7. înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu, numai dacă nu reprezintă acte de comerț;
    8. venituri din dobânzi bancare.
  9. atragerea de donații şi disponibilități din țară şi străinătate, cu respectarea legislației în vigoare în scopul susținerii obiectivelor Uniunii;
  10. finanțarea campaniei electorale conform prevederilor legale;
  11. sprijinirea tineretului de etnie turcă în vederea obținerii unui înalt grad de pregătire profesională și științifică în toate domeniile vieții sociale prin acordarea de burse de studii în țară și străinătate.

CAPITOLUL III
MEMBRII UNIUNII

Articolul 9
  1. Uniunea Democrată Turcă din România are următoarele categorii de membri – persoane fizice – care trebuie să adere la una din filialele sale, să recunoască şi să se angajeze că vor aplica în mod necondiționat Statutul ei:
    1. membri titulari – persoanele de naționalitate turcă (ai căror părinți – unul sau ambii sunt de etnie turcă) care au cetățenie română şi domiciliul stabil în România, soții sau soțiile acestora, precum şi copiii lor;
    2. membri simpatizanți – orice alte persoane indiferent de naționalitate sau de cetățenie.
  2. Membrii titulari au toate drepturile prevăzute de prezentul statut, cu următoarele excepții:
    1. în organele de conducere şi în cele de control ale filialelor din municipii, oraşe, comune, sate şi ale Uniunii, precum şi reprezentanți ai Uniunii în Parlamentul României nu pot fi aleşi decât membri titulari de naționalitate turcă, cu domiciliul stabil în România, descendenți din părinți cu cetățenie română;
    2. la alegerea organelor de conducere și a celor de control nu pot fi validate decât candidaturile membrilor titulari care au o vechime de cel puțin patru ani în uniune, sunt membri activi, au experiență în conducerea organizațiilor și au cotizația plătită la zi;
    3. în organele de conducere și în cele de control ale filialelor uniunii nu pot fi aleși decât membri care au minim studii gimneziale, în cazul filialelor de la sate, comune și orașe mici; și minim studii liceale în cazul filialelor orășenești și municipale; și studii superioare pentru conducerea uniunii și reprezentantul în Parlamentul României; iar în funcțiile sus-menționate nu pot fi aleși decât membrii comunității care nu au cazier.
  3. Membrii simpatizanți au toate drepturile membrilor titulari, cu excepția dreptului de a alege şi de a fi ales.
  4. Comitetul Director va avea dreptul de acordare a titlului de Membru Onorific unor personalități române şi străine, domiciliate în țară sau străinătate care au promovat obiectivele, interesele şi prestigiul Uniunii.
  5. Calitatea de Membru de Onoare (Onorific) se acordă, în adunări solemne, sub formă de înscrisuri, diplome, plachete, insigne şi premii personalităților cu realizări deosebite în artă, ştiință, cultură, sport, mass-media, economie şi mediul de afaceri.
Articolul 10
  1. Calitatea de membru – persoană fizică se poate dobândi numai dacă cel care o solicită îndeplineşte următoarele condiții:
    1. a împlinit vârsta de 18 ani;
    2. recunosc, acceptă şi se angajează să aplice în mod necondiționat Statutul, Programul, precum şi hotărârile organelor de conducere;
    3. consimt să activeze în cadrul Uniunii şi a filialelor ei potrivit aspirațiilor, aptitudinilor şi posibilităților lor.
  2. Calitatea de membru titular se dobândeşte la cerere prin completarea unei adeziuni la Uniunea Democrată Turcă din România.
Articolul 11
  1. Primirea în rândurile Uniunii Democrate Turce din România se avizează de comitetele de conducere ale filialelor și subfilialelor UDTR, pe bază de adeziune scrisă aprobată de Consiliul Național precum și a carnetului de membru cu cotizația achitată la zi.
  2. Copiii între 7 – 18 ani se înscriu în Organizația de Tineret a Uniunii, cu consimțământul scris al unuia dintre părinți sau în lipsă, al ocrotitorului legal, care se dă pe adeziune.
Articolul 12

Membrii Uniunii Democrate Turce din România au următoarele drepturi:

  1. să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale filialelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti şi ale Uniunii Democrate Turce din România;
  2. să fie propuşi pe listele de candidați în cadrul alegerilor pentru Camera Deputaților şi Senat, precum şi în cadrul alegerilor locale de către comitetele de conducere ale filialelor municipale, orăşeneşti, comunale, cu acordul Consiliul de Conducere al Uniunii Democrate Turce;
  3. să folosească în mod gratuit baza materială a Uniunii Democrate Turce din România şi a filialelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti în scopurile Uniunii;
  4. să participe la manifestările culturale, sportive, turistice etc., organizate de Uniune şi de filialele municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti;
  5. să publice studii, articole şi alte lucrări în publicația Uniunii şi să se folosească de serviciile editoriale ale acesteia în mod corespunzător calității, necesității şi oportunității lucrărilor;
  6. să primescă, în caz de nevoie, ajutoare sociale și umanitare, în limita disponibilitaților în condiții speciale (calamități, boli grave, accidente, decese etc) cu aprobarea Consiliului Național;
  7. alte drepturi stabilite de organele de conducere ale Uniunii şi filialelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti.
Articolul 13

Membrii Uniunii Democrate Turce din România au următoarele îndatoriri:

  1. să studieze, să cunoască şi să aplice prevederile Statutului şi Programului Uniunii şi să activeze pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor de conducere ale ei şi ale filialelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti în cadrul cărora activează;
  2. să contribuie, prin toate mijloacele de care dispun şi în mod corespunzător posibilităților pe care le au la realizarea scopului şi obiectivelor Uniunii;
  3. să fie loiali Uniunii şi să nu se folosească în nici un mod, de calitatea de membru al acesteia în scopuri contrare intereselor ei;
  4. să nu facă declarații publice calomnioase sau denigratoare, care să denatureze, în țară sau în străinătate, imaginea etniei turce, a Uniunii şi a filialelor sale sau a membrilor şi organelor de conducere ale acestora;
  5. să nu angajeze, în nici un fel, Uniunea sau filialele ei şi organele lor de conducere în manifestări politice de orice fel, în acțiuni care ar putea duce la subminarea lor;
  6. să popularizeze, prin toate mijloacele de care dispun, obiectivele şi acțiunile organizate ale Uniunii şi filialele sale, în vederea creşterii numărului membrilor ei;
  7. să plătească cu regularitate cotizația stabilită şi să-şi onoreze cu promptitudine toate celelalte obligații pe care le asumă față de Uniune şi filialele din care fac parte;
  8. să respecte ordinea interioară în cadrul sediilor, caselor de cultură, cluburilor, bibliotecilor, bazelor sportive etc., pe care le folosesc;
  9. alte îndatoriri stabilite de organele de conducere ale Uniunii şi ale filialelor sale municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti.
Articolul 14
  1. În cazul nerespectării îndatoririlor prevăzute la articolul 13, membrii Uniunii pot fi atenționați verbal, în caz de nerespectare pot fi avertizați în scris, iar dacă încalcă în mod repetat prevederile Statutului, normelor şi hotărârilor organelor de conducere ale filialelor municipale, orăşeneşti sau ale Uniunii ori comit fapte de o gravitate deosebită, de genul celor prevăzute la literele c, d şi e de la acel articol, li se poate retrage calitatea de membru al Uniunii Democrtate Turce din România.
  2. Membrilor Uniunii li se poate suspenda calitatea de membru în caz de inactivitate şi de neplata cotizației timp de 6 luni sau li se poate retrage această calitate dacă inactivitatea sau neplata cotizației depăşeşte un an.
  3. Aplicarea măsurilor prevăzute la alineatele precedente se face de către comitetele de conducere ale filialelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti, în cazul membrilor titulari sau simpatizanți şi de către Consiliul de Conducere al Uniunii, în cazul membrilor comitetelor de conducere ale filialelor municipale, orăşeneşti, comunale şi ai Comitetului Director.
Articolul 15
  1. Împotriva măsurilor de aplicare a sancțiunii se poate face contestație la organul ierarhic superior, în termen de 15 zile de la comunicare, iar soluționarea ei se face în termen de 30 de zile de la înregistrare, rezultatul comunicându-se în cadrul aceluiaşi termen.
  2. Soluțiile date asupra contestației sunt definitive.
Articolul 16
  1. Persoanele cărora li s-a retras calitatea de membru îşi pot redobândi această calitate după cel puțin 6 luni de la retragerea ei.
  2. Cererea de redobândire a calității de membru trebuie să fir motivată şi se soluționează în termen de 30 de zile de la înregistrare, de către organul ierarhic superior celui care a aplicat sancțiunea.

CAPITOLUL IV
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

SECȚIUNEA I
Dispoziții generale

Articolul 17
  1. Uniunea Democrată Turcă din România este organizată pe baza principiului teritorialității în:
    1. filiale teritoriale fără personalitate juridică, dacă întrunesc un număr de cel puțin 20 de membri;
    2. filiale teritoriale cu personalitate juridică dobândită potrivit legii cu respectarea prevederilor prezentului statut, respectiv art. 2 punctele a, b, c;
    3. filialele județene Constanța şi Tulcea.
  2. În municipiile, oraşele, comunele sau satele în care nu se poate întruni numărul de membri necesari, persoanele care îşi manifestă dorința de a deveni membri ai UDTR se pot înscrie în filiala teritorială cea mai apropiată sau la o altă filială acceptabilă.
  3. În municipiile în care există o comunitate numeroasă, se vor organiza cu acordul Consiliului Național, subfiliale ce vor fi subordonate filialei municipale. Președinții subfilialelor vor face parte de drept din conducerea filialei municipale.
Articolul 18

Organele de conducere sunt următoarele;

  1. La nivelul filialelor teritoriale:
    1. Adunarea Generală;
    2. Comitetul de Conducere.
  2. La nivelul Uniunii:
    1. Conferința Națională;
    2. Consiliul Național;
    3. Comitetul Director
Articolul 19

Organele de control ale Uniunii sunt comisiile de cenzori care se constituie la nivelul fiecărei filiale şi al Uniunii.

SECȚIUNEA a II-a
ORGANELE DE CONDUCERE ALE FILIALELOR TERITORIALE

1. Adunarea generală

Articolul 20
  1. Adunarea generală a filialei se constituie din toți membrii – titulari şi simpatizanți – din localitatea respectivă.
  2. Se pot convoca adunări generale ordinare şi extraordinare.
Articolul 21
  1. Adunarea generală se convoacă de către comitetul de conducere al filialei o dată pe an, în cursul lunii decembrie.
  2. Adunarea generală ordinară este statutar constituită dacă sunt prezenți cel puțin o jumătate plus unul din numărul membrilor titulari, cu cotizația pe anul în curs plătită integral.
Articolul 22
  1. Adunarea generală extraordinară se convoacă de către comitetul de conducere al filialei, comisia de cenzori sau comitetul director al Uniunii, în cazuri deosebite, la un interval mai mic de un an.
  2. Adunarea generală extraordinară este statutar constituită în condițiile prevăzute la articolul 21 alineatul 2.
Articolul 23

Hotărârile adunărilor ordinare şi extraordinare se iau cu o jumătate plus unul din numărul membrilor titulari prezenți.

Articolul 24
  1. Adunarea generală a filialei are următoarele atribuții principale:
    1. dezbate şi aprobă raportul de activitate al comitetului de conducere, raportul comisiei de cenzori, precum şi execuția bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat;
    2. dezbate şi aprobă programul de activitate şi bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor;
    3. alege comitetul de conducere şi comisia de cenzori ale filialei, precum şi delegații la conferința Uniunii;
    4. adoptă hotărâri privitoare la orice alte probleme înscrise pe ordinea de zi.
  2. Alegerea comitetului de conducere şi a comisiilor de cenzori se face o dată la patru ani.

2. Comitetul de conducere al filialei

Articolul 25

Comitetul de conducere al filialei conduce activitatea acesteia în intervalul dintre două adunări generale.

Articolul 26
  1. Comitetul de conducere al subfilialelor, filialelor și filialelor județene se compune din 3-9 membri din care: un președinte, 1-2 vice-președinți (filialele mari), un secretar și 0-6 membri.
  2. Membrii comitetului de conducere vor răspunde de domenii de activitate (învățământ, cultură, turism, sport, tineret, asistență socială şa.) conform hotărârii adoptate de comitet.
Articolul 27

Comitetul de conducere al filialei are următoarele atribuțiuni principale:

  1. aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale, precum şi orice alte sarcini care îi revin, potrivit prevederilor Statutului, exercitând conducerea curentă a activității;
  2. dezbate şi aprobă raportul de activitate pe anul precedent, precum şi Programul de activitate pe anul următor, pe care le supune aprobării adunării generale;
  3. dezbate şi aprobă execuția bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor, pe care le supune aprobării adunării generale;
  4. urmăreşte îndeaproape modul cum se execută bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de adunarea generală;
  5. analizează periodic cum se desfăşoară activitatea în cadrul filialei şi ia măsuri de îmbunătățiri a ei;
  6. organizează, coordonează şi controlează activitatea comisiilor, pe domenii de lucru: învățământ, cultură, turism, sport, tineret, femei, asistență socială, etc.
  7. propune Consiliului de conducere al Uniunii decernarea de diplome şi distincții membrilor filialei, pentru merite deosebite în realizarea programelor sale;
  8. îndeplinesc orice alte atribuții cu privire la buna desfăşurare a activității filialei.

Articolul 28
  1. Comitetul de conducere al filialei se întruneşte în şedința de lucru cel puțin o dată pe săptămână sau ori de câte ori este necesar.
  2. Şedințele de lucru ale comitetului de conducere al filialei sunt statutare dacă se întruneşte cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se aprobă cu majoritatea simplă a celor prezenți.

SECȚIUNEA a III-a
ORGANELE DE CONDUCERE ALE FILIALELOR JUDEȚENE

Articolul 29

Organizația Județeană coordonează activitatea filialelor din județul respectiv.

Articolul 30

Conducerea Organizației Județene se întruneşte ori de câte ori este nevoie.

Articolul 31

Comitetul de Conducere al filialelor județene este format din preşedintele Organizației județene şi preşedinții filialelor din județul respectiv sau un delegat din partea filialei, ales de Comitetul de Conducere al filialei respective.

SECȚIUNEA a IV-a
ORGANELE DE CONDUCERE ALE UNIUNII

1. Conferința

Articolul 32
  1. Conferința este organul suprem de conducere al Uniunii.
  2. Se pot convoca conferințe ordinare şi extraordinare.
Articolul 33

Conferința ordinară se convoacă de Consiliul Național o dată la doi ani.

Articolul 34

Conferința extraordinară se convoacă de Consiliul Național din inițiativa sa ori a comisiei de cenzori, în cazuri deosebite, la un interval mai mic de 2 ani.

Articolul 35
  1. Convocarea Conferinței se face cu cel puțin 30 de zile înainte de data fixată, în cazul unei conferințe ordinare şi cu cel puțin 15 zile înainte de data fixată, în cazul unei conferințe extraordinare.
  2. Convocarea conferinței se face printr-o notă de convocare la care se anexează:
    1. proiectul ordinii de zi;
    2. raportul Comitetului Național şi al Comitetului Director;
    3. raportul comisiei de cenzori;
    4. alte rapoarte, informări, propuneri de modificare a statutului, etc.
Articolul 36
  1. La Conferința Națională a UDTR participă:
    1. conducerile filialelor teritoriale în număr de 1-5 membri în funcție de activitatea depusă în cadrul uniunii și cotizația plătită la zi;
    2. membrii Consiliului Național al UDTR;
    3. președinții și vicepreședinții sau secretarii comisiilor de specialitate ai UDTR.
  2. Conferința este statutar constituită dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 din numărul delegaților aleşi de filialele teritoriale şi al membrilor Consiliului Național care nu au fost aleşi în calitate de delegați la conferință.
  3. La luarea hotărârilor conferinței au drept de vot deliberativ delegații filialelor teritoriale aleşi de adunările generale ale acestora.

(Modul de reprezentare se va decide în şedința Consiliului Național)

Articolul 37

Conferința ia hotărâri cu majoritatea simplă (jumătate + 1) a voturilor delegaților prezenți.

Articolul 38

Conferința are următoarele atribuții principale:

  1. dezbate şi aprobă raportul de activitate al Consiliului Național, precum şi raportul comisiei de cenzori;
  2. adoptă şi aprobă Programul Uniunii;
  3. adoptă Statutul Uniunii şi aprobă modificarea lui;
  4. alege Conducerea UDTR (preşedinte, prim-vicepreşedinte şi secretar general) şi candidatul UDTR în Parlamentul României ținând seama de ataşamentul, competența şi încrederea de care se bucură cei propuşi;
  5. dezbate şi aprobă hotărâri în legătură cu orice alte probleme aflate pe ordinea de zi a Conferinței.

Alegerea organelor prevăzute la litera d de la alineatul precedent se organizează o dată la patru ani.

2. Consiliul Național

Articolul 39
  1. Consiliul Național al Uniunii organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a acesteia în intervalul dintre două congrese şi se compune din:
    1. preşedinții filialelor sau, în cazurile când aceştia lipsesc, împuterniciții comitetelor de conducere ale acestora;
    2. Comitetul Director;
    3. Şefii comisiilor de specialitate ai UDTR;
    4. Consiliul Național numeşte o „comisie de disciplină şi integritate morală” ce are drept sarcini analizarea conduitei şi integrității morale a menrbilor uniunii şi propune consiliului național măsurile disciplinare ce se impun.
  2. La compunerea Consiliului Național, în funcție de numărul membrilor de drept care vor fi incluşi în structura sa, conform literelor a şi b de la alineatul precedent, se va stabili numărul vicepreşedinților şi al membrilor astfel încât, în structura sa finală, să fie format dintr-un număr impar de membri.
Articolul 40
  1. Consiliul Național al Uniunii se întruneşte în şedințe ordinare, trimestrial, ultima sa şedință din cadrul unui an trebuind să aibă loc în cursul lunii decembrie şi în şedințe extraordinare ori de câte ori este necesar.
  2. Convocarea Consiliului Național se face de către comitetul director cu cel puțin 15 zile înainte, în cazul şedințelor extraordinare.
Articolul 41
  1. Şedințele Consiliului Național sunt statutare dacă se întrunesc cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi.
  2. Consiliului Național ia hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți.
Articolul 42
  1. Consiliului Național al Uniunii are următoarele atribuții principale:
    1. urmăreşte şi răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărârilor Conferinței;
    2. alege membrii Comitetului Director şi aprobă componența Comisiilor pe domenii de activitate, precum şi programele de lucru ale acestor comisii;
    3. dezbate şi aprobă bilanțul contabil şi execuția bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat;
    4. dezbate şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor;
    5. dezbate şi aprobă proiectul de Statut şi propunerile de modificare ale acestuia, urmând a le supune aprobării Conferinței;
    6. dezbate şi aprobă norme, regulamente şi instrucțiuni;
    7. aprobă normele de reprezentare la Conferința Uniunii;
    8. dezbate şi ia hotărâri în legătură cu orice alte probleme aflate pe ordinea de zi a şedințelor sale;
    9. validează alegerile din cadrul filialelor UDTR;
    10. hotărește înființarea și organizarea de:
      • societăți, asociații sau fundații;
      • așezăminte de cultură;
      • așezăminte de asitență socială;
      • așezăminte de caritate și filantropice;
      • edituri și tipografii proprii;
      • mijloace de comunicare audio-vizuale (TV, stații emisie recepție, radio etc);
    11. aprobă înființarea de noi filiale;
    12. în cazul desființării unor filiale aprobă transferarea patrimoniului acestora către alte filiale unde este necesar;
    13. aprobă achiziționarea de sedii pentru filiale (sau închirierea);
    14. alege prin vot candidații pentru funcțiile de consilieri județeni și consilieri locali.
  2. Alegerea membrilor Consiliului Național se face o dată la patru ani.

3. Comitetul Director

Articolul 43
  1. Comitetul Director asigură conducerea curentă a activității Uniunii (activitatea administrativ-executivă); se compune din:
    1. preşedinte;
    2. prim-vicepreşedinte;
    3. deputați şi senatori, reprezentanți ai Uniunii aleşi în Parlamentul României;
    4. secretarul general;
    5. preşedinții filialelor județene Constanța şi Tulcea;
    6. 9 -11 vicepreşedinți desemnați din filialele teritoriale cu o participare mai largă în activitatea Uniunii;
    7. şefii comisiilor pe domenii de activitate participă la şedințele Comitetului Director având drept de vot consultativ.
  2. Comitetul Director se întruneşte lunar şi ori de câte ori este nevoie.
  3. Şedințele Comitetului Director sunt statutare dacă se întrunesc cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi şi ia hotărâri cu o jumătate + 1 din numărul celor prezenți.
Articolul 44

Comitetul Director are următoarele atribuții principale:

  1. aduce la îndeplinire hotărârile Conferinței şi a Consiliului Național de conducere al Uniunii;
  2. dezbate şi aprobă proiectul de raport al Consiliului, bilanțul contabil şi execuția bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat, urmând a le supune spre aprobare;
  3. dezbate şi adoptă bugetul bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor, după care le supune dezbaterii şi aprobării Consiliului Național;
  4. face propuneri privind componența consiliului pe departamente de activitate şi adoptă programele lor de lucru după care le supune aprobării Consiliului;
  5. întocmeşte propuneri privind normele de reprezentare la Conferințe, proporțional cu numărul membrilor filialelor municipale, orăşeneşti, comunale, săteşti;
  6. pregăteşte lucrările necesare cuprinzând propunerile de modificare a Statutului şi le prezintă spre adoptare Consiliului;
  7. asigură elaborarea proiectelor de norme, regulamente şi instrucțiuni, le adoptă şi le supune aprobării Consiliului Național de Conducere al Uniunii;
  8. organizează, coordonează, îndrumă şi controlează activitatea comisiilor pe domenii;
  9. asigură contactele cu autoritățile publice şi organizațiile neguvernamentale pe plan național şi internațional;
  10. asigură desfăşurarea activităților editoriale şi de presă ale Uniunii;
  11. aprobă organizarea, ştatul de funcțiuni şi fişele posturilor pentru personalul încadrat în muncă, numirea şi revocarea din funcții, precum şi salarizarea lor;
  12. îndeplineşte orice alte atribuțiuni şi sarcini care îi revin din prevederile Statutului şi hotărârile Conferinței şi ale Consiliului Național de conducere al Uniunii;
  13. numeşte reprezentanții în Consiliul pentru Minorități Naționale;
  14. Comitetul Director şi Conferința Națională poate acorda calitatea de Preşedinte de Onoare foştilor Preşedinți ai Uniunii, persoane cu merite deosebite care prin prestigiul şi acțiunile lor au contribuit la promovarea în țară şi peste hotare a imaginii şi intereselor etniei turce din România. Preşedinții de Onoare reprezintă Uniunea, pe bază de mandat, în diverse manifestări interne şi externe, acționează în conformitate cu Statutul, programele şi strategia Uniunii, informează Comitetul Director şi Conferința Națională asupra activității depuse.
Articolul 45

Activitatea administrativ–executivă se exercită de Biroul Executiv compus din:

  1. Preşedinte,
  2. Prim-vicepreşedinte,
  3. Secretar General,
  4. Şefi de departamente.

4. ATRIBUȚIILE BIROULUI EXECUTIV

Articolul 46
  1. Preşedintele:
    1. este coordonator al sumelor primite de la bugetul de stat, bugetele locale și a veniturilor proprii,
    2. aduce la îndeplinire hotărârile Comitetului Director,
    3. conduce şedințele Consiliului Național şi ale Comitetului Director,
    4. poate propune ca la şedințele Consiliului Național şi ale Comitetului Director, în scopul bunei desfăşurări a lucrărilor să participe şi alte persoane,
    5. convoacă comisiile de specialitate pentru a stabili modalitățile de îndeplinire a activităților lunare,
    6. asigură reprezentarea în rpoartele cu Guvernul României, D.R.I. şi cu alte organizații şi instituții,
    7. îndeplineşte alte atribuții cerute de desfăşurarea în bune condiții a activităților Comitetului Director şi a comisiilor,
    8. solicită rapoarte de activitate de la toți preşedinții de filiale şi preşedinții de comisii pecare le supune dezbaterii Comitetului Director şi Consiliului Național.
  2. Prim-vicepreşedintele:
    1. îndeplineşte pe rând atribuțiunile preşedintelui în absența sau potrivit delegării date de către acesta.
  3. Secretarul General:
    1. ține evidența prezenței membrilor Consiliului Național şi Comitetului Director la şedințele acestora,
    2. asigură redactarea tuturor actelor Consiliului Național şi Comitetului Director,
    3. numără voturile exprimate în şedințele Consiliului Național şi Comitetului Director,
    4. urmăreşte întocmirea proceselor verbale sau înregistrarea şedințelor Consiliului Național şi Comitetului Director, după caz,
    5. urmăreşte buna funcționare a dotărilor, precum şi activitatzea personalului,
    6. îndeplineşte orice alte acțiuni necesare bunuli mers al activității, ca urmare a dispozițiilor aprobate de Comitetul Director sau de preşedinte,
    7. verifică activitatea filialelor aducând la cunoștință conducerii (președinte, birou executiv, comitet director și consiliul național) a situațiilor existente în teritoriu.
  4. Şefii de departament conform cu fişa postului.

SECȚIUNEA a V-a
Reprezentanții UDTR în Parlamentul României

  1. UDTR este reprezentată în Parlamentul României în condițiile prevăzute de lege și statutul UDTR
  2. Parlamentarii informează lunar în scris Consiliul Director și trimestrial Consiliul Național câte amentamente, propuneri și intervenții legate de problemele etniei pe care o reprezintă, au avut loc în Parlament
  3. În relațiile cu electoratul va manifesta o atitudine nepărtinitoare, echidistantă și voință politică în rezolvarea problemelor cu care se confruntă acesta.
  4. Parlamentarii sunt membri de drept ai Comitetului Director

SECȚIUNEA a VI-a
ORGANELE DE CONTROL

Articolul 47
  1. Controlul gestionar de fond asupra modului cum se administrează valorile materiale şi băneşti ale Uniunii şi ale filialelor municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti se efectuează de către comisiile cenzori.
  2. Comisiile de cenzori se compun din 3-5 membri, la nivelul Uniunii şi sunt formate din:
    1. un preşedinte;
    2. un vicepreşedinte;
    3. 1-3 şi respectiv 3-5 membri;
  3. Comisiile de cenzori sunt independente față de comitetele de conducere ale filialelor şi respectiv față de Consiliul Național, comitetul director răspunzând de activitatea lor în fața organelor care le-au ales, respectiv Conferința Națională.
  4. Membrii comisiilor de cenzori se aleg de adunările generale ale filialelor teritoriale şi respectiv de Conferința, la nivelul Uniunii.
Articolul 48

Preşedinții comisiilor de cenzori, iar în lipsa acestora înlocuitorii lor, au dreptul să asiste la şedințele comitetelor de conducere ale filialelor teritoriale sau a Consiliului Național, ori a Comitetului Director după caz la discutarea problemelor economico- financiar gestionare.

Articolul 49
  1. Comisiile de cenzori au sarcina efectuării controlului gestionar de fond asupra gospodării mijloacelor materiale şi băneşti, verificând respectarea normelor legale cu privire la:
    1. asistența, integritatea şi păstrarea bunurilor de orice fel;
    2. utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti;
    3. efectuarea prin modalitatea încasărilor şi plăților de orice natură;
    4. conducerea evidenței contabile şi realizarea datelor înscrise în bilanțuri şi conturi de execuție;
  2. În exercitarea atribuțiilor lor, comisiile de cenzori au dreptul să efectueze controale inopinante ori de câte ori consideră necesar, în toate locurile unde se păstrează şi se vehiculează valori materiale şi băneşti.
Articolul 50

La cererea comisiilor de cenzori, toate persoanele care păstrează, utilizează şi vehiculează valori materiale şi băneşti ale Uniunii şi filialelor sale municipale, orăşeneşti, comunale au următoarele obligații:

  1. să prezinte pentru verificare valorile de orice fel pe care le păstrează, utilizează sau gestionează;
  2. să pună la dispoziție toate documentele necesare executării controlului;
  3. să dea date, informații şi explicații verbale sau în scris, după caz, în legătură cu obiectivele controlului;
  4. să sprijine organele de control şi să asigure condiții pentru buna desfăşurare a controlului.
Articolul 51

În exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezentul Statut, comisiile de cenzori au următoarele obligații:

  1. să efectueze controlul gestionar de fond în condițiile şi la termenele stabilite de Statut;
  2. să încheie procese verbale după încheierea fiecărei acțiuni de control;
  3. să ia sau să propună măsuri de prevenire şi înlăturare a neregulior constatate, recuperarea pagubelor şi stabilirea responsabilior în conformitate cu dispozițiile legale.

CAPITOLUL V
MIJLOACE MATERIALE ŞI FINANCIARE

Articolul 52

Mijloacele materiale financiare ale Uniunii sunt următoarele:

  1. mijloace materiale: imobile (clădiri, baze şi terenuri), autovehicule, aparatură tehnică, maşini de birou
  2. mijloace financiare: bani (în lei sau valută), cecuri bancare, cărți de credit, părți sociale, acțiuni.
Articolul 53

Uniunea Democrată Turcă din România şi filialele ei realizează venituri şi cheltuieli după cum urmează (conform legii privind finanțarea activității partidelor politice şi a campaniilor electorale nr. 334, M.O. nr. 632/21 iulie 2006):

  1. Sursele de venituri (finanțare) ale organizației sunt:
    1. cotizații ale membrilor,
    2. donații, legate şi alte liberalități (conf. Legislației în vigoare),
    3. venituri provenite din activități proprii altele decât cele specifice societăților comerciale:
      • editarea, realizarea şi difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură proprie organizației;
      • organizarea de întruniri şi seminarii cu tematică cultural educativă şi socio-economică;
      • acțiuni culturale, sportive şi distractive;
      • servicii interne;
      • închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu pentru conferințe sau acțiuni social-culturale şi pentru organizarea birourilor parlamentare;
      • înstrăinarea terenurilor şi clăădiriloe din patrimoniu, dar numai după cel puțin 10 ani de la înregistrarea în patrimoniu, cu excepția organizațiilor aflate în curs de dizolvare; termenul de 10 ani nu se aplică în situația bunurilor imobiliare moştenite.
      • înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu, numai dacă nu reprezintă acte de comerț;
      • venituri din dobânzi bancare.
    4. sume alocate de la bugetul de stat și bugetele locale.
  2. Veniturile care provin din subvenții de la bugetul de stat pot avea următoarele destinații:
    1. cheltuieli materiale pentru întreținerea şi funcționarea sediilor,
    2. cheltuieli de personal,
    3. chletuieli pentru presă şi propagandă,
    4. cheltuieli privind organizarea de activități cultural-educative, sociale, religioase etc.
    5. cheltuieli de deplasare în țară şi în străinătate,
    6. cheltuieli pentru telecomunicații,
    7. cheltuieli cu delegațiile din străinătate,
    8. investiții în bunuri mobile şi imobile, necesare activității organizației,
    9. cheltuieli de protocol,
    10. cheltuieli de birotică,
    11. cheltuieli pentru campania electorală.

    1. cofinanțare proiecte europene
    2. La propunerea Biroului Executiv, Comitetului Director sau Consiliului Național aprobă editarea de cărți, reviste sau alte publicații cu conținut științific ori beletristic.
  3. Cheltuielile se efectuează conform bugetelor de venituri şi cheltuieli şi se aprobă de preşedintele Uniunii sau în lipsa preşedintelui din motive obiective de către prim-vicepreşedintele după aplicarea vizei de control preventiv de către şeful departamentului economico-financiar (responsabil financiar prin care se atestă necesitatea, oportunitatea, legalitatea şi economicitatea lor. (conf. Art. 50, lit. c)
Articolul 54
  1. Cuantumurile taxelor de înscriere şi cotizațiile lunare se stabilesc prin hotărâre de adunările generale ale filialelor teritoriale;
  2. Filialele teritoriale indiferent dacă au sau nu personalitate juridică, cedează Uniunii o cotă-parte de 30% din valoarea taxelor de înscriere şi a cotizațiilor încasate.

CAPITOLUL VI
DISPOZIȚIILE FINALE

Articolul 55

Filialele teritoriale cu personalitate juridică îşi organizează şi îşi constituie aceste organe potrivit statutelor lor.

Articolul 56

Modificările şi completările la Statutul UDTR au fost supuse dezbaterii şi au fost aprobate la Conferința Națională a UDTR din 25 octombrie 2014.

Articolul 57

Prezentul Statut intră în vigoare de la data obținerii Hotărârii Judecătoreşti – încheierea civilă nr. 27559 din data de 12.12.2014 Judecătoria Constanța.